Resorbția oaselor maxilare reprezintă diminuarea în volum a acestora.
Maxilarul este o componentă esențială a feței, deoarece oferă structură trăsăturilor faciale și permite desfășurarea proceselor de vorbire și mestecare.
Ce cauzează resorbția maxilarului
Care sunt simptomele resorbției oaselor maxilare
Care sunt consecințele resorbției oaselor maxilare
Tratamentul resorbției oaselor maxilarului
Prevenția resorbției oaselor maxilarului
Pierderea osoasă la nivelul maxilarului poate afecta sănătatea orală, dar și sănătatea generală. De aceea trebuie menționată, încă o dată, importanța controlului stomatologic periodic, pentru a preveni apariția sau agravarea afecțiunilor orale.
Ce cauzează resorbția oaselor maxilare
Resorbția osoasă la nivelul maxilarului poate fi dată de mai mulți factori.
Aceștia includ:
- Lipsa dinților și neînlocuirea lor cu implanturi dentare.
Unul dintre rolurile rădăcinilor dinților este de a menține osul alveolar în jurul lor. În lipsa acestora, osul alveolar nu mai este stimulat și, cu timpul, apare resorbția osoasă care, este cu atât mai mare cu cât perioada în care nu se înlocuiește dintele lipsă este mai mare. Acest fapt poate afecta osul de sub dinții vecini ceea ce poate provoca pierderea dinților.
- Parodontita (boala parodontală).
Infecția cronică a țesutului gingival afectează osul alveolar și alte ligamente. În stadii avansate bacteriile, asociate bolii parodontale, încep să “mănânce” gingia și țesutul osos ducând la resorbția la nivelul osului maxilarului și la pierderea dinților.
- Granuloamele sau chisturile de la rădăcinile dinților pot provoca resorbția osului, pe interior.
- Traumatismele.
Dacă un dinte este lovit sau fracturat, stimularea osoasă este oprită, ducând la pierderea țesuturilor.
Fracturile maxilarului sau traumele mai vechi, care afectează anumiți dinți, pot duce la pierdere osoasă la ani după leziunea inițială.
- Alte afecțiuni.
În prezența unor boli cronice, calitatea și cantitatea osului scade în tot organismul, inclusiv în maxilar. Printre aceste boli se numără și: osteoporoza, osteomielita (infecția la nivelul osului), tumorile, boala Paget (înlocuirea naturală a țesutului osos vechi cu cel nou este perturbată).
- Malocluzia.
O mușcătură nealiniată, care poate fi datorată unor probleme la articulația temporomandibulară, dinților strâmbi sau uzurii normale a suprafeței dinților, duce la pierderea stimulului necesar la nivelul osului și implicit la pierderea țesutului osos.
- Protezele dentare și punțile dentare.
Protezele dentare pot accelera resorbția oaselor maxilare prin uzarea crestelor maxilare pe care sunt așezate și datorită faptului că nu exercită o stimulare suficientă pentru a preveni deteriorarea țesuturilor.
Punțile dentare (coroanele) nu oferă această stimulare în zona în care dintele lipsește.
- Îmbătrânirea.
Odată cu înaintarea în vârstă se produc modificări la nivelul tuturor oaselor din organism. Densitatea osului maxilar scade, devine mai poros și se resoarbe.
- Alte cauze care pot duce la resorbția oaselor maxilare includ: defectele congenitale, fumatul, anumite medicamente, etc.
Care sunt simptomele resorbției oaselor maxilarului
În stadiile incipiente ale bolii este posibil să nu apară nici un semn, din cauza volumului de gingie care acoperă pierderea osoasă, însă, în timp, aceste semne sunt din ce în ce mai evidente.
Acestea includ:
- modificări ale caracteristicilor feței
- gura pare să se prăbușească în față
- bărbia pare mai ascuțită
- buzele încep să se scufunde spre interior
- piele ridată în jurul gurii
- dificultăți de vorbire
- modificări ale mușcăturii
- dificultăți de mestecare
- purtătorii de proteze dentare pot observa modificări în potrivirea și confortul acestora
- dinții încep să se miște
- dureri de cap, dureri faciale și dureri maxilare.
Care sunt consecințele resorbției oaselor maxilare.
Pierderea de țesut osos la nivelul maxilarului poate afecta foarte mult aspectul precum și sănătatea bucală.
Persoanele care prezintă resorbție osoasă la nivelul maxilarului par mult mai în vârstă decât sunt, din cauza modificărilor care apar la nivelul feței și care schimbă fizionomia celui afectat (semnele enumerate mai sus).
De asemenea, resorbția maxilarului poate conduce la:
- mobilitatea și migrarea dinților
- expansiune sinusală
- nutriție inadecvată
- malocluzie
- imposibilitatea viitoarelor implanturi (buna funcționare a implanturilor necesită o cantitate suficientă de os).
Tratamentul resorbției oaselor maxilarului
Tratamentul resorbției osoase la nivelul maxilarului va depinde, în mare măsură, de cauza care a condus la acest fapt.
În cazul lipsei dinților, dar când există suficientă densitate osoasă, se pot recomanda implanturile dentare. Acestea, pe lângă faptul că înlocuiesc dinții, stimulează osul și pot restabili echilibrul natural al osteointegrării și resorbției în maxilar.
Atunci când pierderea osoasă este semnificativă poate fi necesară grefarea osoasă. Aceasta presupune înlocuirea țesutului osos cu material pentru altoire și se poate realiza cu os propriu (tehnica xenogenă) sau cu os artificial (tehnica autogenă). În câteva luni, corpul absoarbe materialul și îl înlocuiește cu țesut natural, sănătos redând densitatea și volumul maxilarului. Apoi se poate opta pentru implanturi.
Pierderea de masă osoasă cauzată de osteoporoză poate fi tratată cu diferite medicamente sau terapii hormonale.
Cum putem preveni resorbția oaselor maxilare
Prevenirea resorbției osoase la nivelul maxilarului și/sau încetinirea acestui proces se poate realiza și prin:
- inserarea implanturilor imediat după extracțiile dentare, sau la cel mult 3-4 luni după acestea. Implantul dentar este singurul care înlocuiește rădăcina dintelui și oferă stimularea necesară osului maxilarului
- tratarea la timp a granuloamelor și chisturilor
- stoparea la timp a parodontitei
- optarea pentru tratamente fixe pe implanturi în defavoarea punților dentare sau a protezelor mobile
- dietă echilibrată, bogată in minerale (calciu, fosfor), vitamine (vitamina D), proteine și alți nutrienți esențiali
- renunțarea la orice formă de tutun (evitarea fumatului și menținerea unui stil de viață sănătos, pot contribui atât la sănătatea generală cât și la cea a maxilarului)
- control stomatologic o dată la șase luni sau ori de câte ori apare o problemă orală
- igiena riguroasă a cavității bucale.
Atunci când zâmbetul tău este afectat, starea ta generală este afectată. Pentru a-ți menține un zâmbet frumos, sănătos, nu uita de controlul stomatologic o dată la șase luni.
Daca ai nevoie de o părere avizată, fă acum o programare online, prin Getvig.health și află părerea și recomandările unui medic stomatolog.
Surse de informare:
www.colgate.com, www.cccrdentistry.com, www.pasadenaperiodontics.com
