Gingivita este o formă ușoară, timpurie, de boală a gingiilor, care apare atunci când bacteriile și placa bacteriană se acumulează în gură și duc la infecție. Deși gingivita nu provoacă întotdeauna simptome, poate face gingiile roșii, umflate și sensibile. Controalele regulate la un stomatolog și o bună igienă orală la domiciliu pot ameliora gingivita și pot preveni afecțiunile mai grave ale gingiilor.
Ce este gingivita
Gingivita este o formă ușoară, precoce, de boală a gingiilor, numită și parodontită sau boală parodontală. Gingivita apare atunci când bacteriile infectează gingiile, făcându-le adesea umflate, roșii și să sângereze rapid.
Poți gestiona cu succes gingivita, mai ales cu ajutorul unui stomatolog. Dar netratată, afecțiunea poate duce la parodontită, un tip mai sever de boală a gingiilor.
Gingivita este foarte frecventă. Aproape jumătate dintre adulții peste 30 de ani au boală în diferite stadii.
Boala gingiilor este mai probabil să apară la:
- Bărbați, deși cercetătorii nu sunt siguri de ce. Ar putea avea de-a face cu hormonii sau că bărbații sunt mai susceptibili de a face boli asociate. De asemenea, bărbații tind să nu meargă la dentist la fel de des.
- Oamenii care trăiesc în sărăcie și cei fără studii medii.
- Persoanele care fumează, deoarece fumatul slăbește capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.
Cauzele gingivitei
Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală deficitară, care încurajează formarea plăcii dentare pe dinți, provocând inflamarea țesuturilor gingivale din jur. Iată cum placa poate duce la gingivită:
- Se formează placă pe dinți. Placa este o peliculă invizibilă, lipicioasă, compusă în principal din bacterii care se formează pe dinți atunci când amidonul și zaharurile din alimente interacționează cu bacteriile care se găsesc în mod normal în gură. Placa necesită îndepărtarea zilnică, deoarece se reformează rapid.
- Placa se transformă în tartru. Placa care rămâne pe dinți se poate întări sub linia gingiilor în tartru (calcul), care colectează bacteriile. Tartrul face placa mai dificil de îndepărtat, creează un scut protector pentru bacterii și provoacă iritații de-a lungul liniei gingiilor. Aveți nevoie de curățare dentară profesională pentru a îndepărta tartrul.
- Gingia se inflamează (gingivita). Cu cât placa și tartrul rămân mai mult timp pe dinți, cu atât mai mult irită gingia, partea gingiilor din jurul bazei dinților, provocând inflamație. În timp, gingiile devin umflate și sângerează ușor. Dacă nu este tratată, gingivita poate evolua către parodontită și eventual pierderea dinților.
Factori de risc ai gingivitei
Gingivita este frecventă și oricine o poate dezvolta. Factorii care pot crește riscul de gingivită includ:
- îngrijire orală defectuoasă
- fumatul sau mestecatul tutunului
- vârsta mai înaintată
- gură uscată (xerostomia)
- alimentație precară, inclusiv deficit de vitamina C
- restaurări dentare care nu se potrivesc corect sau dinții strâmbi greu de curățat
- condiții care scad imunitatea, cum ar fi leucemia, HIV/SIDA sau tratamentul cancerului
- anumite medicamente, cum ar fi fenitoina (Dilantin, Phenytek) pentru convulsii epileptice și unele blocante ale canalelor de calciu, utilizate pentru angină, hipertensiune arterială și alte afecțiuni
- modificări hormonale, cum ar fi cele legate de sarcină, ciclul menstrual sau utilizarea de pilule contraceptive
- genetica
- condiții medicale, cum ar fi anumite infecții virale și fungice.
Simptomele gingivitei
Gingiile sănătoase sunt ferme și roz pal și se potrivesc bine în jurul dinților. Semnele și simptomele gingivitei includ:
- gingii umflate sau tumefiate
- gingii de culoare roșie sau roșu închis
- gingiile sângerează ușor atunci când îi periați sau folosiți ața dentară
- retracția gingiilor
- respirație urât mirositoare care nu dispare chiar și după ce te speli pe dinți
- gingii fragile
- dinți sensibili la alimente fierbinți sau reci
- durere la masticație
- protezele vechi nu se mai potrivesc.
Tratamentul gingivitei
Trebuie să practicați o bună igienă orală pentru a trata gingivita. De asemenea, ar trebui să renunțați la fumat și să vă gestionați diabetul dacă trăiți cu această afecțiune.
Igienizarea dinților
Există mai multe tehnici care pot fi folosite pentru a vă curăța dinții în profunzime fără intervenție chirurgicală. Toate îndepărtează placa și tartrul pentru a preveni iritarea gingiilor:
- detartrajul – detartrarea dinților îndepărtează tartrul de deasupra și de sub linia gingiei.
- netezirea rădăcinilor. Acest lucru netezește petele aspre și elimină placa și tartrul de pe suprafața rădăcinii.
- lasere. Acest tratament poate elimina tartrul cu mai puțină durere și sângerare decât detartrajul și planarea rădăcinilor.
Medicamente
O serie de medicamente pot fi utilizate pentru a trata gingivita:
- apa de gură antiseptică care conține clorhexidină poate fi utilizată pentru a vă dezinfecta gura.
- benzile antiseptice cu eliberare temporizată care conțin clorhexidină pot fi introduse în pungile parodontale după netezirea rădăcinilor.
- microsferele antibiotice care pot fi introduse în pungile parodontale după detartrare și planare.
- antibioticele orale pot fi utilizate pentru a trata zonele persistente de inflamație a gingiilor.
- doxiciclina, un antibiotic, poate ajuta la împiedicarea enzimelor să provoace deteriorarea dinților.
Intervenții chirurgicale
Dacă gingivita este severă, mai ales dacă a cauzat pierderea gingiilor sau a țesutului osos, este posibil să ai nevoie de o intervenție chirurgicală. Tipurile de intervenții chirurgicale pe gingii, care sunt efectuate de un parodontist, includ:
- Chirurgie cu lambou – este o procedură în care gingiile sunt ridicate înapoi, în timp ce placa și tartrul sunt îndepărtate din pungile mai adânci. Gingiile sunt apoi suturate la locul lor pentru a se potrivi perfect în jurul dintelui.
- Grefe osoase și tisulare – poate fi folosită atunci când dinții și maxilarul sunt prea deteriorați pentru a se vindeca.
- Chirurgia grefei gingivale – folosește țesut din cerul gurii pentru a acoperi rădăcina dintelui expusă. Acest lucru ajută la prevenirea pierderii suplimentare de gingii și oase. Pentru o grefă osoasă, medicul dumneavoastră va începe cu o procedură similară cu operația cu lambou, dar va pune o grefă osoasă pentru a vă încuraja corpul să regenereze osul maxilar pierdut.
- Alungirea coroanei dentare – Unele persoane cu gingivită pot avea exces de țesut gingival. Dacă acesta este cazul, un parodontist vă poate remodela gingia și țesutul osos pentru a vă expune mai mult dinții. Acest lucru poate fi necesar și înaintea anumitor proceduri cosmetice sau de restaurare a dinților.
Complicațiile gingivitei
Gingivita netratată poate evolua către o boală a gingiilor care se răspândește la țesutul și osul de bază (parodontită), o afecțiune mult mai gravă care poate duce la pierderea dinților.
Se consideră că inflamația cronică a gingiilor este asociată cu unele boli sistemice, cum ar fi bolile respiratorii, diabetul, boala coronariană, accidentul vascular cerebral și artrita reumatoidă.
Unele cercetări sugerează că bacteriile responsabile de parodontită pot pătrunde în sânge prin țesutul gingival, afectând inima, plămânii și alte părți ale corpului. Dar sunt necesare mai multe studii pentru a confirma o legătură.
Gingivita ulceroasă cunoscută și sub denumirea de gingivita ulceroasă necrozantă, este o formă severă de gingivită care provoacă gingii dureroase, infectate, sângerare și ulcerații. Gingivita ulceroasă este rară astăzi în țările dezvoltate, deși este obișnuită în țările în curs de dezvoltare, care au o nutriție proastă și condiții de viață precare.
Prevenirea gingivitei
Gingivita poate fi prevenită prin:
- Igienă orală bună – asta înseamnă să te speli pe dinți timp de două minute de cel puțin două ori pe zi – dimineața și înainte de a merge la culcare – și folosirea aței dentare cel puțin o dată pe zi. Mai bine, periați după fiecare masă sau gustare sau așa cum vă recomandă medicul stomatolog. Utilizarea aței dentare înainte de periaj vă permite să curățați particulele de alimente și bacteriile interdentare.
- Vizite regulate la stomatologie – de obicei la fiecare șase până la 12 luni.
- Dacă aveți factori de risc care cresc șansele de a dezvolta parodontită – cum ar fi gura uscată, utilizarea anumitor medicamente sau fumatul – este posibil să aveți nevoie de curățare profesională mai des.
- Radiografiile dentare anuale pot ajuta la identificarea bolilor care nu sunt observate la un examen dentar vizual și pot fi monitorizate modificările în sănătatea dentară.
- Bune practici de sănătate – precum alimentația sănătoasă și gestionarea diabetului zaharat pentru a menține sănătatea gingiilor.
Cu cât diagnosticați mai devreme boala gingiilor, cu atât o puteți controla mai mult. Gingivita este reversibilă dacă faci o igienizare profesională, dar poate reveni. Trebuie să ai grijă de dinți și gingii între vizitele la cabinet.
Dacă nu tratezi gingivita, aceasta se poate transforma într-o boală mai gravă a gingiilor. Cunoscută sub numele de parodontită, această boală a gingiilor dăunează structurilor care mențin dinții ancorați.
Nu ezita să apelezi la ajutor specializat încă de la primele semne de boală. Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului stomatolog.
Surse de informare: mayoclinic.org, medicalnewstoday.com, my.clevelandclinic.org
