Xerostomia sau gura uscată este senzația de uscăciune orală, pe care o simți atunci când nu ai suficientă salivă în gură.
Gura uscată este un simptom al unei afecțiuni, nu o afecțiune în sine, și este de obicei asociată cu hipofuncția glandei salivare. Cel mai adesea, este un efect secundar al anumitor medicamente.
Tratamentul pentru gura uscată
Deși nu face parte din procesul natural de îmbătrânire, xerostomia este frecventă în special în rândul bătrânilor. Aceasta afectează aproximativ 1 din 5 persoanele în vârstă, deoarece acestea sunt mai predispuse la consumul de medicamente, care pot provoca uscarea gurii.
De ce este importantă saliva pentru organism?
Saliva este produsă de glandele salivare din gura ta și ajută la menținerea sănătoasă a gurii și a dinților tăi.
Saliva este un amestec complex de fluide care oferă mai multe funcții de protecție, inclusiv curățarea cavității bucale, facilitarea vorbirii și înghițirii, protejarea țesuturilor orale (inclusiv dinții) și menținerea unui pH neutru.
Un nivel redus de salivă poate cauza dificultăți în degustare, mestecare, înghițire și vorbire. De asemenea, poate crește șansa de a dezvolta carii dentare, demineralizarea dinților, sensibilitatea dinților și / sau infecțiile mucoasei.
Lipsa salivei poate provoca si alte probleme, inclusiv:
- Respirație urât mirositoare (halitoză)
- Probleme de igienă orală, inclusiv cariile dentare și alte afecțiuni orale
- Probleme la purtarea protezelor dentare
- Probleme cu vorbirea și înghițirea.
Cauzele xerostomiei
Xerostomia este influențată de anumiți factori care determină glandele salivare să producă mai puțină salivă.
Există o varietate de cauze posibile ale xerostomiei, inclusiv deshidratarea, utilizarea anumitor medicamentele, chimioterapia și / sau radioterapia, anumite boli autoimune, boli cronice sau leziuni ale nervilor.
Cele mai frecvente cauze ale uscăciunii gurii sunt:
Deshidratarea
Aceasta este cauzată de lipsa de suficiente lichide necesare corpului.
Exerciții sau activități fizice intense
Glandele salivare pot deveni uscate, deoarece fluidele corporale sunt concentrate în altă parte a corpului. Simptomele gurii uscate sunt mai probabile dacă exercițiile sau activitățile fizice sunt desfășurate pe o perioada mai mare de timp și la temperaturi ridicate.
Tutunul
Fumatul sau mestecatul tutunului crește riscul apariției simptomelor gurii uscate.
Vârsta
Chiar dacă gura uscată nu este o parte naturală a procesului de îmbătrânire, vârstnicii tind să ia mai multe medicamente decât restul populației, iar multe dintre acestea provoacă uscăciunea gurii.
Medicamentele
Există mai multe medicamente care au drept efecte secundare uscăciunea gurii, inclusiv anumite antihistaminice, decongestionante, medicamente hipertensive (pentru hipertensiune arterială), antidiareice, relaxante musculare, medicamente pentru continența urinară, unele medicamente pentru boala Parkinson, precum și o serie de medicamente anti-anxietate și antidepresive.
Tratamentul cancerului
Radioterapia, în special cea la nivelul capului și gâtului, poate deteriora glandele salivare, ducând la producerea unei cantități mai mici de salivă. Chimioterapia poate modifica natura salivei, precum și nivelul de producție al acesteia.
Leziuni sau intervenții chirurgicale
Acest lucru poate provoca leziuni ale nervilor, la nivelul capului și gâtului, și poate determina uscarea gurii.
Afecțiuni medicale
Gura uscată poate fi un semn al unor afecțiuni mai grave, cum ar fi diabetul, boala Alzheimer, accidentul vascular cerebral și sindromul Sjogren. Sindromul Sjogren este o boală autoimună care determină organismul să atace glandele care produc saliva. Apare mai ales la femeile la menopauză.
Condiții de sănătate, boli și obiceiuri care pot provoca uscarea gurii:
- Tulburări de anxietate
- Depresie
- Fibroză chistică
- Boala grefă contra gazdă
- Infecția cu virusul hepatitei C
- Infecția HIV / SIDA
- Boala Parkinson
- Modificări hormonale (de exemplu, sarcină sau menopauză)
- Limfom
- Leziuni nervoase cauzate de vătămarea capului sau gâtului
- Diabet slab controlat
- Cauze psihogene
- Agenezie sau aplazie a glandei salivare
- Hipertensiune arterială necontrolată
- Sindromul Sjogren
- Accidentul vascular cerebral (AVC) și boala Alzheimer, deși acestea sunt mai susceptibile de a provoca o percepție a gurii uscate chiar și atunci când glandele salivare funcționează corespunzător.
- Dormitul cu gura deschisă
- Sforăitul.
Ce alte simptome apar odată cu gura uscată?
Xerostomia poate provoca următoarele complicații:
- Senzație lipicioasă, uscată sau de arsură în gură
- Respirație urât mirositoare (halitoza)
- Durere în gât constantă și gât uscat
- Gust modificat sau intoleranță pentru mâncăruri sau băuturi picante, sărate sau acre
- Limbă uscată și aspră
- Dificultăți de a mânca, de a vorbi sau de a înghiți
- Răguşeală
- Buze crăpate
- Infecții la nivelul gurii
- Afte bucale
- Senzație de uscăciune în nas
- Leziuni sau dureri ale buzelor, limbii și gurii.
- Tulburări gustative.
- Probleme la purtarea protezelor dentare.
Simptomele mai severe includ:
- Carii dentare.
- Ochi uscați și piele uscată.
- Erupții cutanate.
- Dureri articulare.
Cum se tratează gura uscată?
Tratamentul xerostomiei depinde, cu precădere, de factorii declanșatori. În funcție de aceștia, medicul tău îți poate recomanda tratamentul specific.
Experții spun că tratamentul simptomatic pentru gură uscată include de obicei patru domenii:
- creșterea fluxului de salivă
- înlocuitori de salivă
- controlul cariilor dentare
- măsuri specifice, cum ar fi tratarea infecțiilor.
Dacă senzația de gură uscată este cauzată de prezența anumitor afecțiuni, tratarea afecțiunii respective ajută de obicei și la dispariția simptomului.
Dacă gura uscată este cauzată de un anumit medicament, medicul poate modifica doza sau poate prescrie un alt medicament care este mai puțin probabil să provoace uscarea gurii.
În ceea ce privește creșterea fluxului de saliva, exista o serie de medicamentele care pot stimula producția de salivă. Medicul tău îți te poate ajuta în acest sens.
Persoanele cu gura uscată ar trebui să acorde o atenție sporită igienei orale și celei dentare. Aceasta include îndepărtarea plăcii dentare, tratamentul infecțiilor gingivale, a inflamației și a cariilor dentare. De asemenea, spălatul regulat al dinților și folosirea aței dentare în mod regulat sunt foarte importante.
Ce pot face acasă pentru a trata gura uscată?
Așa cum menționam mai sus, igiena orală este esențială. Spală-te pe dinți de două ori pe zi și folosește apă de gură, precum și ața dentară. Acest lucru te ajută la prevenirea cariilor dentare, acestea fiind mai frecvente în rândul persoanelor cu gură uscată.
De asemenea, este important să stimulăm producția de salivă. Saliva protejează gura și dinții de carii, precum și alte afecțiuni orale. Unele remedii pentru gura uscată pot stimula producția salivă și pot îmbunătățiți simptomele.
Produse care stimulează secreția salivară:
- Bomboane fără zahăr
- Gumă fără zahăr care conține xilitol
- Apă sau alte fluide fără zahăr, sorbite frecvent pe tot parcursul zilei.
De asemenea, există și alte produse care pot ajuta, precum:
- Saliva artificială – produse adesea disponibile fără prescripție medicală, sub formă de geluri speciale sau spray-uri.
- Pastele de dinți și apele de gură special concepute pentru gura uscată.
- Balsam de buze.
Încearcă să eviți:
- Alimente și băuturi acide, condimentate, sărate, uscate și zaharate.
- Alcoolul, cofeina și băuturile carbogazoase.
- Apele de gură cu alcool sau peroxid, care pot usca și mai mult gura
- Fumatul
- Medicamente fără prescripție medicală care pot provoca uscarea gurii.
Nu ezita să apelezi la ajutor specializat încă de la primele semne de boală. Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului stomatolog.
Când să consulți medicul?
Este important să consulți medicul dacă:
- Senzația de gură uscată persistă de mai mult timp
- Prezinți simptome severe – consultă de urgență medicul.
- Factori de risc pentru HIV – dacă ai gura uscată și prezinți factori de risc pentru HIV, consultă medicul.
- Carii dentare – consultă medicul stomatolog pentru o examinare.
O igienă orală corectă și examenele stomatologice periodice ajută întotdeauna la menținerea sănătății tale orale, precum și la depistarea din timp a eventualelor afecțiuni mai grave.
Vizitează frecvent cabinetul stomatologic și ai grijă de zâmbetele tale și de sănătatea ta orală.
Surse de informare: American Dental Asociation, Cleveland Clinic, Medical News Today
