Sinuzita maxilară odontogenă denumită și sinuzită maxilară de cauză dentară reprezintă inflamația mucoasei sinusului maxilar, care are ca punct de plecare infecții netratate, netratate la timp sau tratate necorespunzător ale dinților laterali ai maxilarului superior. Cel mai adesea, infecția pornește de la molarul 1, molarul 2, premolarul 1, premolarul 2, molarul 3 și mai rar craniu.
Tipuri de sinuzită maxilară odontogenă
Ce cauzează sinuzita maxilară odontogenă
Care sunt simptomele sinuzitei maxilare odontogene
Care sunt complicațiile sinuzitei maxilare odontogene
Care este tratamentul sinuzitei maxilare odontogene
Cum poți preveni sinuzita maxilară odontogenă
Sinusul maxilar reprezintă o cavitate în osul maxilar, situată paramedian de fosele nazale, deasupra rădăcinilor premolarilor și molarilor superiori, sub orbită. Acesta se dezvoltă complet odată cu erupția dinților permanenți, în jurul vârstei de 12-14 ani.
În mod normal, podeaua sinusului maxilar este alcătuită din os cortical gros care nu permite o penetrare directă a infecțiilor dentare. Dar, odată cu înaintarea în vârstă, osul alveolar al maxilarului poate deveni mai subțire. De aceea, sinuzita maxilară odontogenă afectează mai ales adulții și persoanele în vârstă.
Afecțiunea este rar întâlnită la copii și tineri și niciodată la sugari.
Tipuri de sinuzită maxilară odontogenă
Sinuzita maxilară odontogenă poate fi acută (are debut brusc și se poate vindeca în 7-10 zile) și cronică (poate fi rezultatul cronicizării sinuzitei acute și poate dura mai mult de 12 săptămâni).
Care sunt cauzele apariției sinuzitei maxilare odontogene
Sinuzita maxilară de cauză dentară apare ca urmare a unui proces inflamator cu punct de plecare la unul dintre dinții laterali ai maxilarului superior. Infecția dentară poate perfora membrana peretelui sinusal și pătrunde cu ușurință în interiorul cavității sinusale, producând inflamația acesteia.
Situațiile care pot conduce la apariția sinuzitei maxilare odontogene includ:
Afecțiunile dento-parodontale ale dinților sinusali, precum:
- chisturi radiculare suprainfectate
- parodontita apicală acută sau cronică
- chisturi foliculare suprainfectate
- parodontitele marginale care permit difuzarea infecțiilor în profunzimea osului prin intermediul pungilor parodontale
- osteita alveolară
- complicații date de incluzia defectuoasă a molarilor sau a molarilor de minte superiori.
Factori iatrogeni (eșecuri ale tratamentelor endodontice) precum:
- obturația de canal cu depășirea apexului dintelui (materialul de obturație pătrunde în sinus unde este considerat corp străin și produce inflamația)
- obturația de canal incompletă
- lipsa obturațiilor de canal la dinții stâlp ai unor lucrări protetice vechi.
Accidente și complicații ale extracției dentare, precum:
- extracția dentară cu deschiderea sinusului
- extracția dentară cu împingerea unui rest radicular în interiorul cavității sinusale
- extracția dentară urmată de un chiuretaj agresiv cu deteriorarea peretelui sinusal
- comunicarea oro-sinusală neobservată sau tratată necorespunzător.
Complicații ale altor tratamente, precum:
- implantul dentar (alegerea greșită a dimensiunilor)
- sinus-liftingul (realizarea incorectă a tehnicii).
Alte cauze, precum:
- leziuni traumatice ale dinților și /sau ale maxilarului superior însoțite de perforarea peretelui cavității sinusale
- infecțiile locale sau de la distanță
- unele tumori.
Care sunt factorii de risc ai sinuzitei maxilare odontogene
Factorii care cresc riscul dezvoltării sinuzitei maxilare de origine dentară includ:
- sistem imunitar compromis – pacienții cu HIV sau cancer sunt mai predispuși la infecții inclusiv sinuzită maxilară odontogenă
- obturarea ostiumului – orificiul prin care cavitatea sinusală comunică cu cavitatea nazală; aceasta poate fi de cauză mecanică (polipi, deviație de sept) sau de cauză inflamatorie (edemul mucoasei sinusale)
- fumatul
- expunerea la noxe
- scăderea motilității ciliare concomitent cu creșterea cantității de mucus
- infecțiile cronice sau bolile alergice ale mucoasei rino-sinusale.
Care sunt simptomele sinuzitei maxilare odontogene
Sinuzita maxilară odontogenă acută
Sinuzita maxilară acută de cauză dentară are un debut relativ brusc cu o simptomatologie specifică.
Aceasta poate cuprinde:
- durere dentară
- durere pulsatilă unilaterală la nivelul etajului mijlociu al feței, amplificată de aplecarea capului
- perceperea unui miros neplăcut (cacosmie)
- nas înfundat
- miros neplăcut în gură – halitoza
- secreții nazale purulente
- febră de 38-39 grade Celsius
- tuse
- stare generală alterată
- congestie de partea afectată
- durere la presiunea pe peretele sinusal
- tumefierea tegumentelor geniene, etc.
Sinuzita maxilară odontogenă cronică
Sinuzita maxilară cronică de cauză dentară este cel mai frecvent întâlnită. Ea se poate instala de la început sub această formă sau poate fi rezultatul cronicizării sinuzitei maxilare odontogene acute.
Simptomatologia sinuzitei maxilare odontogene cronice este variabilă, asemănătoare cu cea a sinuzitei maxilare odontogene acute doar că de intensitate mai scăzută.
Aceasta poate cuprinde:
- durere ușoară pe partea sinusului afectat exacerbată de înclinarea capului; jena poate fi resimțită mai ales dimineața
- nas înfundat
- tuse iritativă
- secreție nazală muco-purulentă de partea sinusului afectat
- miros neplăcut în gură
- laringite recidivante
- stare generală alterată
- refularea lichidelor pe nas datorită comunicării oro-sinusale, etc.
Unele persoane pot prezenta simptome minime de sinuzită și durere dentară din cauză că nu există o obturarea totală a canalului oro-sinusal, ceea ce permite drenarea și ameliorarea presiunii.
Sinuzita maxilară odontogenă poate apărea la 1 an după intervenția dentară augmentativă, după infecția grefei, sau poate apărea chiar și după 4 ani de la efectuarea unui implant dentar ca o complicație târzie a acestuia, din cauza periimplantitei progresive.
Care sunt complicațiile sinuzitei maxilare odontogene
Lăsată netratată sau tratată necorespunzător, sinuzita maxilară odontogenă poate avea consecințe severe, pe termen lung, pentru sănătatea întregului organism.
Astfel, pot apărea complicații grave precum:
- meningita
- nevralgii faciale
- extinderea infecției la celelalte sinusuri
- abcese în regiunea feței
- infecții respiratorii
- infecții digestive
- osteite și osteomielite de os maxilar
- pierderea dinților.
Care este tratamentul sinuzitei maxilare odontogene
Tratamentul sinuzitei maxilare de cauză dentară diferă în funcție de forma clinică, dar, întotdeauna, presupune descoperirea și tratarea cauzei care a condus la apariția afecțiunii. Acesta poate consta în tratamentul endodontic corect, rezecția apicală sau chiar extracția dentară. Apoi se poate institui tratamentul medicamentos care poate consta în administrarea de antiinflamatoare și antibiotice.
Atunci când tratamentul clasic nu dă rezultatele dorite se poate apela la intervenția chirurgicală, chirurgia dentară și chirurgia sinusului endoscopic (ESS). Aplicarea acestor două metode s-a dovedit a fi foarte eficientă în multe cazuri, asigurând eliminarea completă a infecției cu prevenirea recurențelor și a complicațiilor.
Cu tratamentul adecvat și efectuat la timp sinuzita maxilară acută se poate vindeca în decurs de 1-3 săptămâni. Sinuzita cronică necesită un tratament de durată și rata de recidivare este destul de mare.
Cum poți preveni sinuzita maxilară odontogenă
Măsurile de prevenire a sinuzitei maxilare odontogene includ:
- menținerea sănătății orale prin aplicarea corespunzătoare a măsurilor de igienă orală – periajul dinților de cel puțin două ori pe zi, folosirea aței dentare, folosirea apei de gură
- efectuarea controlului stomatologic regulat la fiecare șase luni
- tratarea corespunzătoare și la timp a tuturor afecțiunilor dentare și orale
- evitarea sau renunțarea la fumat
- evitarea expunerii la noxe
- întărirea sistemului imunitar prin adoptarea unui stil de viață sănătos, care să includă o alimentație sănătoasă, exerciții fizice regulat, odihnă suficientă
- igiena mâinilor.
Nu ezita să apelezi la ajutor specializat încă de la primele semne de boală. Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului stomatolog.
Surse de informare:
www.sciencedirect.com, www.cdc.gov, www.radiopaedia.org, www.topdoctors.co.uk
