Parodontita, numită și boală a gingiilor, este o infecție gravă a gingiilor care dăunează țesutului moale și, fără tratament, poate distruge osul care susține dinții tăi. Parodontita poate cauza slăbirea dinților sau duce la pierderea dinților.
Factorii de risc ai parodontitei
Consecințele bolii parodontale
Efectele negative asupra sănătății generale
Parodontita are trei stadii diferite de evoluție, iar în funcție de stadiul afecțiunii, medicul tău stomatolog îți va propune o schemă de tratament.
Cele trei stadii ale parodontozei sunt: gingivita, care este o afecțiune reversibilă, parodontita superficială și parodontita profundă/avansată, care sunt afecțiuni ireversibile.
Spre deosebire de celelalte doua stadii, în prima etapă a parodontitei, cunoscută drept gingivită, evoluția bolii poate fi oprită și chiar restabilită integritatea.
Așa cum menționam în articolul legat de cauze și simptome ale parodontitei, este foarte importat să acționăm din timp. În primul stadiu al parodontitei, deoarece efectele gingivitei pot fi reversibile.
Factorii de risc ai parodontitei
Există mai mulți factori care cresc șansele de a dezvolta parodontită și care fac ca boala să progreseze.
Printre cei mai comuni dintre aceștia se numără:
Fumatul
Fumătorii prezintă un risc mai mare de a dezvolta parodontită decât nefumătorii.
Chiar și cu o igienă orală bună, fumătorii suferă o pierdere osoasă mult mai mare. Sunt mult mai predispuși de a dezvolta pungi parodontale, care adăpostesc bacterii dăunătoare.
În plus, tratamentele parodontale (de exemplu, implanturile dentare și grefele osoase) au mai puțin succes la fumători decât la nefumători, deoarece vindecarea este în general mai greoaie.
Statisticile arată că aproximativ 90% din cazurile în care parodontita nu răspunde la tratament implică fumători. Un alt studiu arată că la doar un an după renunțare. Foștii fumători răspund mult mai bine la tratament decât pacienții care încă fumează.
De aceea, renunțarea la fumat este foarte recomandată în ceea ce privește parodontita.
Genetica
Unii oameni pot avea o predispoziție genetică mai mare de a suferi boli ale gingiilor decât alții. Modul în care sistemul imunitar reacționează la bacteriile dăunătoare poate diferi de la persoană la persoană, din cauza diferențelor genetice.
Vârsta
Parodontita poate începe la vârsta de 18 ani, în cazuri rare și, în cazuri foarte rare, chiar și în adolescență. Dar majoritatea cazurilor se dezvoltă după vârsta de 35 de ani.
Deoarece boala progresează de obicei lent, cei afectați nu detectează primele probleme decât mult mai târziu – uneori când este deja prea târziu.
La bătrânețe, consecințele parodontitei pot fi mai grave, în ceea ce privește pierderea osoasă mai mare și pierderea mai mare a dinților.
Diabetul de tip 2
Diabeticii a căror zahăr din sânge nu este gestionat normal, prezintă un risc mai mare de a dezvolta parodontită.
Parodontita și diabetul au un efect bidirecțional unul asupra celuilalt. Diabeticii a căror zahăr din sânge nu este gestionat corespunzător de organism, prezintă un risc mai mare de a dezvolta parodontită. De asemenea, pacienții cu parodontită prezintă un risc mai mare de a suferi de diabet, iar tratarea uneia va avea un efect pozitiv asupra celeilalte.
De aceea, este important ca persoanele cu diabet zaharat să fie examinate de un stomatolog pentru a vedea dacă au parodontită și pacienții cu parodontită ar trebui sa fie testați pentru diabet.
Dieta defectuoasă
O dietă nesănătoasă – bogată în alimente procesate și carbohidrați rafinați – crește tendința de inflamare a gingiilor, ceea ce poate duce la deteriorarea structurilor de susținere a dinților.
O dietă nesănătoasă creste, de asemenea, riscul de diabet, care, așa cum am menționat mai sus, poate crește riscul de a suferi și de parodontită.
Stresul
Stresul mental și cel emoțional poate slăbi sistemul imunitar și poate reduce rezistența gingiilor la bacteriile dăunătoare.
Persoanele cu un sistem imunitar slăbit pot fi mai susceptibile la boli ale gingiilor, deoarece încărcarea bacteriană este favorizată.
În plus, persoanele care suferă de stres sau depresie au tendința de a acorda mai puțină atenție igienei orale.
Consecințele bolii parodontale
Consecințele parodontitei pot fi numeroase și au legătură atât cu sănătatea orală, cât și cu sănătatea noastră generală.
În plus, anumite consecințe ale parodontitei, cum ar fi pierderea dinților, ne poate afecta atât estetic, cât și emoțional, social sau chiar financiar.
Pierderea dinților
Dacă progresul inflamației parodontale nu este oprit, structurile de susținere ale dinților, inclusiv osul din jur, se vor distruge. În cele din urmă, dinții se mobilizează și se pierd sau trebuie extrași. În rândul adulților, se estimează că aproximativ 70% din pierderea dinților este cauzată de parodontită.
Probleme cu alimentația
Parodontita slăbește structurile care mențin dinții în locul lor. Dinții cu mobilitate pot cauza probleme la mestecat, ceea ce determină persoanele afectate să se adapteze și să își schimbe obiceiurile de mestecat, utilizând dinții care încă mai pot fi folosiți. Însă dacă daunele continuă – și mai ales dacă se pierd dinții – oamenii pot ajunge să nu mai fie capabili să mestece alte alimente în afară de cele foarte moi.
Probleme cu vorbirea
Pierderea dinților, cauzată de parodontită, poate face dificilă vorbirea. Dacă dinții frontali, din maxilarul superior, sunt forțat distanțați din cauza parodontitei, spațiile interdentare care apar pot cauza probleme în vorbire (de exemplu, sunetele sibilante precum „S” nu pot fi pronunțate clar). Cântăreții și muzicienii care cântă la instrumente de suflat pot avea și ei probleme, dacă dinții încep să se distanțeze, ca urmare a parodontitei.
Probleme cu aspectul
Persoanele cu parodontită pot avea probleme cu aspectul lor (probleme estetice). Din cauza inflamației, gingiile devin de culoare roșu închis (vinețiu), iar dinții vor părea mult mai alungiți, din cauza gingiilor care se retrag.
În plus, rădăcinile, care sunt mai închise la culoare decât coroanele dinților, vor deveni vizibile. Pe măsură ce dinții se slăbesc, aceștia se pot distanța lăsând spații întunecate (triunghiuri negre) între ele și, dacă dinții se pierd ca urmare a parodontitei, pot interveni spațieri dentare.
Toate aceste aspecte pot părea neatractive și pot crea un disconfort emoțional asupra pacientului. În cele mai multe cazuri, pacienții cu parodontită evită să zâmbească, iar interacțiunile cu alte persoane devin inconfortabile.
Respirație urât mirositoare
Bacteriile care provoacă inflamația implicată în parodontită pot provoca, de asemenea, respirație urât mirositoare – halitoza. Tipurile de bacterii care cauzează parodontită se înmulțesc în pungile parodontale și produc compuși volatili de sulf. Respirația urât mirositoare trebuie tratată prin curățarea profesională a dinților și o bună igienă orală acasă.
Efecte negative asupra sănătății generale
Boala parodontală netratată poate avea consecințe grave asupra sănătății generale. Parodontita indică un risc crescut de a suferi de diabet, boli de inimă, boli cerebrovasculare și complicații în timpul sarcinii (preeclampsie, naștere prematură și greutate mică la naștere).
De fapt, parodontita a fost legată de peste cincizeci de boli și afecțiuni, inclusiv boli renale cronice, boala Alzheimer, artrita reumatoidă și anumite tipuri de cancer.
Citește mai multe despre legăturile dintre parodontită și alte boli.
După cum vezi, parodontita este o boală care ne poate afecta nu doar sănătatea orală, ci poate avea consecințe negative asupra multor arii ale vieții noastre. Poate avea efecte asupra sănătății noastre generale, ne poate afecta estetic, emoțional, social și chiar financiar.
De aceea, este foarte important să ai grijă de sănătatea ta orală și să mergi la cabinetul stomatologic de cel puțin 2 ori pe an, astfel încât să poți preveni apariția parodontitei, precum și a altor afecțiuni dentare majore.
Parodontita este frecventă, dar în mare măsură poate fi prevenită. De obicei, este rezultatul unei igiene orale proaste. Fiecare pacient trebuie să beneficieze de un tratament adecvat.
Prevenția Parodontitei
Pentru a preveni bolile gingivale (gingivita și parodontita) îngrijirea dinților și a gingiilor este deosebit de importantă.
Acest lucru presupune adoptarea unor obiceiuri sănătoase de igienă orală, controale profesionale regulate (cel puțin două ori pe an), precum și evitarea factorilor de risc.
Elemente de bază ale unei bune igiene orale sănătoase:
- periază-ți dinții de două ori pe zi, timp de minim două minute
- curăță spațiile dintre dinți, cel puțin o dată pe zi, folosind periuțe interdentare și/sau ață dentară
- după periajul dinților, poți utiliza dușurile bucale cu apă de gură antiseptică, deoarece ajută la prevenirea acumulării plăcii bacteriene
- acordă o atenție sporită curățării temeinice în jurul dinților rotiți sau înghesuiți, și în jurul coroanelor sau protezelor dentare, deoarece placa se acumulează mult mai ușor în aceste locuri, care ar putea fi greu de accesat.
Citește mai multe despre periajul dentar.
O igienă orală sănătoasă include igienizarea profesională periodică. Astfel, vizita la medicul stomatolog este absolut necesară pentru a preveni dezvoltarea parodontozei.
Pentru prevenirea parodontozei, igienizarea profesională este indicată a fi efectuată o data la 6 – maxim 12 luni.
Igiena orală optimă poate varia de la o persoană la alta. De aceea, este important să consulți medicul stomatolog și să afli care sunt cele mai bune practici și metode în ceea ce privește igiena ta orală.
Abordarea factorilor de risc poate ajuta, de asemenea, la prevenirea apariției parodontitei. Iată câțiva factori care pot juca un rol important în prevenirea parodontitei:
- Renunțarea la fumat
- Evitarea sau reducerea stresului
- O dietă alimentară sănătoasă.
Tratament parodontită
O evaluare dentară și un tratament profesional corect, ajută de obicei la stoparea progresului parodontitei. Cheia succesului fiind stabilirea unor practici excelente de igienă orală și eliminarea plăcii bacteriene.
Exista șase etape în tratamentul de succes al parodontitei:
Instrucțiuni și sfaturi utile de igienă orală
Scopul fazei de igienă orală a tratamentului este de a reduce numărul de bacterii din gură și, prin urmare, de a reduce nivelul inflamației.
Pentru a combate inflamația, pacientul primește sfaturi de la medicul dentist, cu privire la îmbunătățirea practicilor de igienă orală.
Igienizare profesională
Toate depozitele bacteriene (placa și tartru) sunt îndepărtate din zonele accesibile ale dinților, dinții fiind apoi lustruiți și tratați cu fluor. Dacă medicul stomatolog consideră necesar, acesta va elimina, de asemenea, toate depunerile bacteriene și tartrul de pe suprafețele rădăcinii și din pungile parodontale.
Afla mai multe despre igienizarea profesională, în articolul Albirea profesională a dinților.
Terapia cu antibiotice
În unele cazuri se prescriu antibiotice, pentru a trata infecțiile gingivale active sau cele persistente, care nu răspund la măsurile de igienă orală.
Reevaluare
După câteva săptămâni, medicul stomatolog va face o evaluare completă a parodonțiului, pentru a verifica progresul tratamentului.
În majoritatea cazurilor, pentru a înregistra adâncimea pungilor parodontale și pentru a verifica dacă există sângerări gingivale, se folosește un instrument special, numit sondă parodontală.
Dacă pungile parodontale sunt mai mari de 3 mm, medicul poate sugera opțiuni de tratament suplimentare, inclusiv terapia chirurgicală corectivă.
Terapia chirurgicală corectivă
Uneori, pentru îndepărtarea bacteriilor, plăcii și depunerilor din pungile parodontale și de pe suprafețele rădăcinii poate fi necesară o procedură chirurgicală corectivă.
Fiind inaccesibile periilor și aței dentare, aceste zone permit colonizarea bacteriilor, ceea ce va susține inflamația.
Procedura chirurgicală se efectuează sub anestezie locală și presupune îndepărtarea gingiei de pe dinte și curățarea suprafețelor rădăcinii, pentru a asigura îndepărtarea tuturor bacteriilor și a depunerilor de la nivelul rădăcinii.
Dacă va fi nevoie, medicul tău poate recurge la reconstituirea osului pierdut în jurul dinților – o procedură denumită chirurgia parodontală regenerativă.
La sfârșitul procedurilor chirurgicale, gingiile sunt suturate în jurul dinților, suturile fiind, de obicei, îndepărtate după 1-2 săptămâni de la intervenție.
De asemenea, s-a demonstrat că această procedură, chirurgia parodontală regenerativă – care are ca scop reconstituirea osului pierdut din jurul dinților – îmbunătățește prognosticul dinților, prelungind longevitatea acestora.
Îngrijirea ulterioară – terapie parodontală de întreținere
Succesul pe termen lung al tratamentului parodontal depinde, în mare parte, de doi factori: igiena orală a pacientului și curățarea profesională regulată – realizată de medicul stomatolog sau parodont.
După prima etapă a tratamentului, medicul va trebui să verifice periodic starea gingiilor, pentru a se asigura că inflamația a fost oprită și nu a revenit.
Frecvența ședințelor de întreținere depinde de gravitatea bolii parodontale și de riscul individual de progresie a bolii. De obicei, aceste vizite de verificare sunt programate la intervale cuprinse între trei până la șase luni, după caz.
Tratamentul parodontal de succes necesită cooperarea deplină a pacientului, mai ales în ceea ce privește practicile zilnice de igienă orală, participarea la consultațiile regulate de monitorizare și întreținere, precum și evitarea factorilor de risc.
Nu ezita să apelezi la ajutor specializat încă de la primele semne de boală. Programează acum o consultație online prin Getvig.Health și află opinia avizată a medicului stomatolog.
Surse de informare: mayoclinic.org, medicalnewstoday.com, my.clevelandclinic.org
